Utilizarea conceptului de responsabilitate socială corporativă poate ridica un semn de întrebare dacă vorbim despre introducerea conceptului şi practicilor asociate în sectorul public. Însă utilizarea uneia sau alteia dintre denumirile asociate acestuia depinde doar de paradigma operaţională în care ne plasăm.

Responsabilitatea socială a fost denumită o lungă perioadă de timp responsabilitatea socială a corporaţiilor (RSC), prin aceasta limitând sectorul căruia i se adresa. Această utilizare a RSC se explică prin faptul că dominaţia sectorului de afaceri era în plin avânt, iar alte forme de cooperare între sectoare (public, privat şi non-profit) nu erau încă în lista de priorităţi. În prezent, după o lungă perioadă în care afacerile şi preocupările conexe acestora au ocupat locul central în preocupările stakeholderilor, se observă o întoarcere la responsabilitatea socială, ca formă de expresie a ieşirii din corporativ şi a reintegrărilor procupărilor pentru comunitate în toate palierele societale, nu numai în cel de afaceri.

Pentru sectorul public, dincolo de rolul important în promovarea responsabilităţii sociale, au fost trasate câteva direcţii specifice, şi anume;

– Investiţiile responsabile social;

– Achiziţiile publice sustenabile;

– Implicarea în proiecte de mediu şi de educaţie privind mediul;

– Parteneriatul public-privat şi cu ONG-urile.